GRĂDINA BOTANICĂ A UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN TÎRGU-MUREȘ

Grădina Botanică a Universității de Medicină și Farmacie este un adevărat centru de cultură și educație târgumureșană. Grădina botanică prezintă un specific aparte, deoarece aici sunt aclimatizate în sistem natural peste 1000 de specii de plante de pe întreg mapamondul, provenite din diverse biotopuri, specii valoroase din punct de vedere medicinal și ornamental. Ea este împărțită în trei sectoare importante care au fost înființate în două etape: în prima etapă (1908) a fost amenajat Parcul dendrologic și sera, iar în cea de a doua etapă (1948), a fost înființată Grădina Botanică și Grădina de Plante medicinale.

Parcul dendrologic este amplasat în fața clădirii Universității și împrejurimile acesteia, având o suprafață de ± 5 ha. Scopul înființării lui a fost cel de instruire și educare a tinerilor, de a cunoaște numeroase specii erbacee și lemnoase care uimesc, unele prin frumusețea lor iar altele prin importanța științifică pe care o au și de a cultiva interesul și gustul pentru frumos. De la înființare și până astăzi patrimoniul vegetal a fost îmbogățit, astfel colecția numără peste 175 taxoni vegetali, proveniți din schimburi de material biologic sau aducerea din flora spontană a materialuui biologic viu etc. Dintre arborii autohtoni sau alohtoni plantați în parc menționăm: Abies alba, Chamaecyparis lawsoniana, Taxus baccata, Thuja occidentalis, T. orientalis, Larix dahurica, Picea pungens, var. argentea, Pinus nigra, P. strobus, Gingko biloba, Aesculus hippocastanum, Betula pendula, Juglans cinerea, Laburnum anagyroides, Quercus robur, Q. rubra, Sophora japonica, Tilia platyphylos etc, iar dintre arbuști: Callicarpa bodinieri, C. japonica, Juniperus chinensis, J. virginiana, Ilex aquifolium var. heterophylla, Mahonia aquifolium, Rosa sp., Spiraea x vanhouttei, Pinus mugo etc. Astăzi parcul mai prezintă un parter în stil clasic din Buxus sempervirens tăiat scurt, platbande de trandafiri, o suprafață gazonată, alei principale acoperite cu mozaic, numeroase bănci, straturi cu flori ornamentale multicolore ce conferă parcului un farmec deosebit.      

Grădina Botanică a fost organizată din inițiativa profesorului de Botanică farmaceutică Jablonkay István. El a înțeles că nu poate fi vorba de un învățământ superior farmaceutic fără o grădină botanică. Aceasta are o suprafață de ± 1,5 ha, fiind amplasată în spatele clădirii principale. Apoi conducerea disciplinei de Botanică și a Grădinii Botanice  a fost încredințată profesorului Gabriel Rácz. Dintre cadrele didactice care și-au adus contribuția științifică și organizatorică la prosperitatea Grădinii Botanice trebuie menționați în mod deosebit profesorii Csedó Carol, Elisabeta Rácz-Kotilla, precum și activitatea meritorie a laborantei Cseh Halmágy Anna care a proiectat platforma „Sistematica plantelor” cu un număr mare de familii indispensabile învățământului farmaceutic. Pe parcursul anilor, la îmbogățirea colecțiilor și-au mai adus aportul și alte cadre didactice universitare: Adám Ludovic, Kisgyörgy Zoltán, Füzi Iosif, Márton Aurelia, Oroian Silvia, Hirițiu  Mariana etc.

Grădina botanică este amplasată la poalele „Platoului Cornești”. Prezintă două sectoare: Stejărișul și Sistematica plantelor. Zona de stejăriș este situată la NE de clădirea principală a universității, în prelungirea pădurii „Platoul Cornești”, pădure de stejari seculari iar la liziera stejărișului vegetează diverse specii de arbori (Abies alba, Pinus nigra, Pinus sylvestris, Ginkgo biloba, Gymnocladus dioica, etc), arbuști (Berberis thunbergii, Callicarpa americana, Cornus alba, Cotinus coggygria, Deutzia scabra, Kerria japonica, Laburnum anagyroides etc) și o pătură ierboasă caracteristică, care adăpostește delicate plante de primăvară care se dezvoltă de timpuriu (Anemone nemorosa, Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Erythronium dens-canis, Scilla bifolia etc). Această zonă, cu o diversitate floristică deosebită, reprezintă doar o mică părticică din flora unei păduri. Sectorul sistematic este foarte important din punct de vedere științific și didactic, deoarece ilustrează cu material viu cunoștințele teoretice predate la disciplina de Botanică farmaceutică, constituind o adevărată școală de formare a studenților. Studenții âși desfășoară lucrările practice și examenele practice axate pe morfologie, taxonomie și ecologie. Totodată grădina asigură material pentru herbar și materia primă pentru elaborarea lucrărilor de licență, fiind un adevărat centru de documentare atât pentru studenți cât și pentru personalul didactic și alți specialiști. În sectorul sistematic taxonii vegetali sunt grupați pe familii, genuri, dominanți fiind cei din flora țării noastre. Astăzi colecția numără 650 de taxoni vegetali aclimatizați în sistem de cultură, în condiții naturale optime. Plantele provin de pe toate meridianele lumii: Achillea ptarmica, Aconitum napellus, Allium ursinum, Delphinium palmatum, Geranium macrorrhizum, Iris ensata, Podophyllum peltatum, Polemonium carneum, Sida hermafrodita, Scopolia lurida etc.

În ultimii ani  se prefigurează apariția unui nou sector, cel al plantelor rare, ce cuprinde 51 de specii periclitate. Dintre cele amenințate pe plan internațional menționăm: Fritillaria orientalis, Echium russicum, Hepatica transsilvanica, Paeonia tenuifolia etc. iar dintre cele medicinale ocrotite pe plan național enumerăm speciile: Adonis vernalis, Angelica archangelica, Bryonia dioica, Dictamnus albus, Digitalis ferruginea, Ecballium elaterium, Galanthus nivalis, Glaucium flavum, Gypsophila paniculata, Periploca graeca, Polemonium caeruleum, Salvia sclarea, Taxus baccata, etc. Pe viitor se impune dezvoltarea acestui sector, extinderea și îmbogățirea sa în contextul misiunii care revine grădinilor botanice, în procesul de conservare “ex situ” a plantelor pe cale de dispariție, amenințate și rare.

Inițiativa înființării Grădinii de Plante Medicinale în perimetrul Facultății de Farmacie din Târgu Mureș a aparținut profesorului Kopp Elemér, cel care a organizat și condus disciplina de farmacognozie de la începuturile ei, respectiv din anul universitar 1948/1949 până în 1961.

Kopp Elemér (1890 - 1964) a venit la Tg Mureș cu o experiență vastă în domeniu, acumulată în cei peste 20 de ani (1923-1945) petrecuți la Stațiunea Experimentală de Plante Medicinale din Cluj, unde a pus bazele cercetărilor fitochimice. La scurt timp de la venirea domniei sale la Facultatea de Farmacie din Tg Mureș, profesorul Kopp a organizat Grădina de Plante Medicinale cu un sortiment de cca 125 specii, o mare parte fiind aduse de la Stațiunea Experimentală din Cluj, iar ulterior și de la Orăștie. În calitate de șef de disciplină și profesor, Kopp Elemér a dat școlii de farmacognozie din Tg. Mureș o orientare fitochimică modernă, acordând prioritate cunoașterii principiilor active din plante. Dar în aceeași măsură a acordat o mare importanță introducerii plantelor medicinale în cultură și ameliorării acestora.

După pensionarea domniei sale în 1961, conducerea Catedrei de botanică și farmacognozie, precum și conducerea științifică a ambelor grădini (Grădina Botanică și Grădina de Plante Medicinale) a fost încredințată profesorului Rácz Gabriel, funcție pe care o deține până în 1991. În această perioadă, de Grădina de Plante Medicinale s-a ocupat în special prof. Dr. Csedö Carol.

Profesorii Kopp, Rácz și Csedö, personalități marcante ale Școlii de Plante Medicinale din Tg Mureș, sprijiniți de celelalte cadre didactice ale disciplinei de farmacognozie, de ingineri agronomi și grădinari au realizat această grădină așa cum o vedem astăzi, cu mari eforturi dar plini de entuziasm, cu scopul de a crea o bază de învățământ și cercetare în domeniul plantelor medicinale, de a contribui la conservarea și îmbogățirea colecției de plante.

Grădina de Plante Medicinale, cu o suprafață de cca 6000 m² este împărțită în 8 etaje, iar acestea în 35-38 straturi ce cuprind în medie cca 250 taxoni; terenul este ușor în pantă, cu expoziție SV. În perimetrul grădinii se găsește și o seră de cca 90 m² care are menirea de a asigura materialul vegetal necesar sectorului exterior și să adăpostească plante exotice și plantele care nu rezistă iernilor din Tg. Mureș.

După 10 ani de la înființarea grădinilor, respectiv în 1959, Catedra de Botanică și Farmacognozie editează primul „Catalog de Semințe” în format 17/12 cm. Începând cu anul 1964 Catalogul de Semințe apare în format mai mare (20/13,5). Este anul în care se editează, ca o anexă a catalogului, primul fascicul de “Note Botanice” pentru publicarea lucrărilor științifice realizate de colectivele disciplinelor de Botanică Farmaceutică și Farmacognozie. În afară de 2-3 lucrări științifice/fascicul, se publică periodic (din 5 în 5 ani) listele cu lucrări științifice publicate, listele cu lucrări de diplomă și teze de doctorat, precum și recenzii la cărți de specialitate.

Începând cu anul 1954 studenții anului III farmacie efectuează imediat după sesiunea din vară, o săptămână de practică în Grădina de Plante Medicinale cu scopul de a aprofunda și a aplica în practică cunoștințele teoretice privind identificarea, recoltarea, uscarea și condiționarea plantelor medicinale. Dar de această grădină profită și liceenii din Târgu Mureș și din localitățile învecinate; vin aici, însoțiți de profesorii lor de biologie pentru a face cunoștință cu plantele medicinale, iar noi, cadrele didactice ale facultății sperăm ca aceste vizite să le trezească interesul pentru studiul farmaciei și să-i revedem printre viitorii studenți.

De-a lungul anilor Grădina a fost vizitată și apreciată de numeroși specialiști din țară și străinătate; cu toții au remarcat marele avantaj de a putea vedea la un loc un număr impresionant de plante medicinale.

Grădina asigură materia primă pentru cercetări fitochimice, farmacologice și clinice. Studenții și doctoranzii âși pot recolta și/sau cultiva plantele luate în studiu în vederea elaborării lucrărilor de diplomă, respectiv a tezelor de doctorat.

Studiul farmacognostic, fitochimic și farmacologic al speciilor ameliorate sau aclimatizate în Grădina de Plante Medicinale a constituit tema unui număr impresionant de teze de doctorat.

În vederea lărgirii relațiilor dintre Facultatea de Farmacie și diverse Instituții Europene sau naționale, colectivele celor două discipline au participat la realizarea unor proiecte TEMPUS Phare privind înființarea rețelei naționale de grădini botanice (A.G.B.R. - Asociația Grădinilor Botanice din România), ca membrii fondatori. Aceasta promovează și apără interesele grădinilor botanice, susține valorificarea potențialului stiințific existent, facilitează circulația informației si colaborarea la nivel național si internațional.